Plângerea împotriva actelor sau soluțiilor procurorului în procesul penal – ce trebuie să știi

În orice dosar penal rolul procurorului este unul esențial: conduce ancheta, analizează probele și, la final, stabilește soluția. Practic, decide dacă dosarul ajunge în instanță sau dacă este închis printr-o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată. Totuși, atunci când o persoană consideră că soluția procurorului este nelegală sau netemeinică, legea îi oferă un instrument important: plângerea împotriva soluției procurorului.

Această procedură este o garanție pentru respectarea drepturilor și pentru corectarea unor eventuale erori din faza urmăririi penale.

Ce soluții poate dispune procurorul?

La finalizarea cercetărilor, procurorul poate dispune una din următoarele soluții:

1. Trimiterea în judecată
Atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare şi legal administrate, procurorul emite un rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal.

2. Clasarea
Prin clasare dosarul este închis definitiv, fără sesizarea instanței. Aceasta intervine atunci când:
- nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi formă esenţiale ale sesizării;
- fapta nu există;
- fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
- nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
- există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
- lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
- a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
- a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
- există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
- există autoritate de lucru judecat;
- a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

3. Renunțarea la urmărirea penală
În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.

Cine poate formula plângere?

Conform Codului de Procedură Penală, orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

Care sunt pașii și termenele procedurii?

Procedura se desfășoară în condiţii stricte:

1. Plângerea adresată procurorului 
Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

2. Plângerea la judecătorul de cameră preliminară

Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

De ce este util un avocat în această procedură? 

Asistența juridică în cadrul procesului penal reprezintă o garanție fundamentală a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, date fiind complexitatea normelor de procedură penală și impactul profund al actelor procesuale asupra drepturilor și libertăților persoanei.

Avocatul are rolul de a asigura respectarea strictă a garanțiilor procedurale, de a oferi asistență juridică necesară, de a consulta dosarul, de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală, de a formula plângeri, cereri şi memorii.

Prin exercitarea acestor atribuții, avocatul devine participant în procesul penal, reprezentând un factor esențial în protejarea drepturilor justițiabilului și în consolidarea încrederii în actul de justiție. 

Concluzie

Plângerea împotriva măsurilor, actelor sau soluției procurorului este un mecanism important pentru protejarea drepturilor persoanelor implicate în procesul penal. Deși procedura pare complexă, respectarea termenelor și redactarea unei plângeri solide pot schimba radical cursul unui dosar penal.

Dacă ai primit o soluție din partea Parchetului pe care o consideri nejustificată, este esențial să acționezi prompt și informat. 

Dacă ai nevoie de sprijin sau dorești o analiză a soluției primite, te pot ajuta cu profesionalism și dedicare.

📧 [email protected]
📞 0732 080 090
📍 Timișoara – Cabinet Avocat Aniței Roberta